Bujorul

Bujorii sunt flori perene cu o durata lunga de viata ce ne incanta primavara cu minunatele lor flori de diverse culori precum coral, crem, roşu, roz, violet, roz, roşie, alb şi galben. Originar din Asia bujorul poate fi : bujor de gradina (Paeonia officinalis valbiflora sau Paeonia) şi bujori copaci (Paeonia suffruticosa). Bujorul de gradina este o planta perena erbacee (înălţime de la 70 – 80 cm), grupat în cinci categorii, în funcţie de forma florii: simpla, semidubla, dubla, japoneză, şi anemone. Bujori arbori produc un număr mare de flori pe o instalaţie de arbust iar tulpinile nu mor peste an. Bujorii cresc cel mai bine in in zonele in care se succed anotimpurile, deoarece au nevoie de o perioada de repaos in sezonul rece. Bujori cresc cel mai bine in plin soare, dar tolereaza si semi-umbra. Dimensiunea florii va scădea daca acesta este plantat in apropierea copacilor sau arbustilor. Locul de plantare ar trebui să aibă protecţie la vanturi puternice, dar să fie bine aerisită, pentru a reduce riscul aparitiei bolilor si daunatorilor. Bujorii prefera un sol bine drenat, cu un pH de 6.0 - 7.0. Radacinile vor putrezi repede daca solul este slab drenat.

 Plantarea 

Cel mai bun timp pentru a planta bujorii este la începutul toamnei - septembrie şi octombrie sunt lunile ideale. Dacă bujorii sunt plantati primavara, acestia nu vor inflori pentru un an sau doi. Săpa o gaura de 12 la 18 cm adancime si 18 cm latime, gauri de spaţiere 3 la 4 metri distanţă. Include 3cm strat de materie organică, cum ar fi compost, scoarta de pin sau gunoi de grajd. Multi gradinari adauga o jumatate de cana de faina de oase sau de superfosfat la plantare. Umpleţi gaura aproximativ pe jumătate apoi plasaţi rădăcina divizata cu ochii de inmugurire în sus. Asiguraţi-vă că radacina va fi la cel mult de 5 centimetri sub suprafaţa solului, atunci când umplerea este finalizata. Dacă efectuati plantarea în luna septembrie, primii muguri se vor ivi la suprafata solului inainte de inghet.

Pentru plantarea bujorului arbust tuberculii sau planta tanara la o adancime de la 4 la 5 cm de sol apoi se uda din abundenta pentru a facilita dezvoltarea sistemului de radacini.

Bujorii se transpanteaza sau se divizeaza o data la 8-10 ani.

Îngrijire şi întreţinere 

Trebuie sa se acorde o atenti sporita solului sa nu aiba o umiditate ridicata, deoarece poate fi atacat de mucegai, iar iarna poate fi protejat cu frunze uscate care se indeparteaza primavara pentru a preveni aparitia bolilor. Datorita parfumului si a startului lipicios care acopera bobocii, bujorii pot si invadati de furnici dar fara a le face rau. De asemenea, plantele tinere pot fi atacate de melci care pot fi indepartati cu var sau cenusa.

Gradina formala si Gradina informala

         De multe ori, dupa o zi obositoare la servici ne-am dori sa ne relaxam intr-o gradina idilica, sa ne lasam hipnotizati de simfonia de culori si miresme revigorante ale florilor. O data porniti intr-o astfel de aventura a simturilor ne regasim in natura si in lucrurile simple, lasand la o parte grijile cotidiene.

            Fiecare din noi doreste sa isi amenajeze o gradina  intr-un stil unic care sa ne caracterizeze. Cu toate acestea gradinile se pot incadra in doua tipare: gradina formala si gradina informala. Pornind de la cele doua modele de amenajare a unei gradini, putem adauga elemente care caracterizeaza personalitatea fiecaruia dintre noi . De asemenea in  domeniul amenajarii gradinilor apar diverse tendinte de la an la an ce aduc influente noi in gradinile noastre.

             Mai jos va voi face o scurta prezentare a fiecarui model de gradina :

             Gradina formala sau gradina franceza este copia fidela a gradinilor castelelor de pe Valea Loarei sau a Gradinilor Versailles. Elemental central il reprezinta gadul viu cu ajutorul caruia se creeaza diverse forme geometrice dar pastrand simetria su ajutorul aleilor bine delimitate. Gardul viu este temeinic ingrisit si tuns regulat pentru a pastra efectul estetic al organizarii riguroase. Formele geometrice simetric asezate sunt insufletite cu diferite plante cu flori viu colorate, trandafiri sau plante aromatice.

             Pentru  a amenaja o astfel de gradina trebuie sa ne inzestram cu multa rabdare si imaginative, deoarece buxusul trebuie cosmetizat mereu, iar aleile si fantanile arteziene trebuie curatate periodic.

                             

Gradina informala tinde sa se transforme si sa evolueze intr-o gradina salbatica. Avand ca punct de atractie o banca sau un aranjament de pietre aceasta gradina va ofera numeroase idei de aranjare. Gradina englezeasca este plina de plante perene, de flori care se revarsa nestingherite peste alei. Trandafirii sunt printre florile preferate in aceste spatii.

 Aceasta gradina nu este foarte pretentioasa, puteti sa amanati programul de udare sau aranjare, pentru ca tocmai aerul salbatic este caracteristica ei principala. Astfel de gradini se preteaza foarte bine la casutele rustice si traditionale.Desi exista ideea ca o astfel de gradina este potrivita doar pentru casele sau domeniile mari,  totul tine de scala si materiale. Pana si casutele rustice pot avea o gradina formala, cu straturi de plante bine conturate si mentinute, la care aveti acces pe alei mici, pietruite, simetrice.

Pe langa cele doua stiluri de amenajare a gradinilor, cel formal si cel informal putem aborda si stilul Asiatic sau Japonez care este caracterizat prin faptul ca toate elementele naturale se supun anumitor reguli copozitionale, care au sensuri simbolice, legate de mituri. In gradina japoneza vegetatia este perfect intergrata peisajului, ciresii japonezi sunt nelipsiti iar pinii, ienuperii si artaru rosu, cameliile, azaleele si bambusul fac parte din decorul traditional alturi de numeroase specii de flori, ferigi, muschi .